21.1.10

0 comments

Intors pe meleagurile natale...


Am promis în articolul precedent că voi împărtăși impresii din roud trip-ul din Europa și iată că ma țin de cuvînt. Eram foarte excitat de această călătorie, vizitam pentru prima dată orașul București. Din ceea ce am văzut în București nu am rămas foarte impresionat. Cladiri ca clidirile, oameni ca oamenii, ceea ce mi-a atras atentia e ca fiecare al doilea e "șefu" și fiecare al treilea e "colega". Îmi păreau caraghioase adresările, pentru unul ca mine cu educație sovietică care știam că "șeful" e unul și stă în fruntea statului iar "colega" e la servici. Am mai invățat o lecție in București: să nu ai încredere în taximetriști ! Din București am mers spre Charleroi, un orășel mic din Belgia, nimic deosebit. În Bruxel am ajuns noaptea și nu am reușit mai nimic să văd, doar gara imensă. La miezul nopții eram deja în Paris. Adoua zi am mers să văd ce și pe unde stă.

În Paris e bun un lucru, toată lumea e gentilă, oriunde ai să auzi "pardon" și "excuse-moi", nu contează ce culoare are sau cît de înguști le sunt ochii sunt toți gentili, și nu e stresant deloc să te afli în anturajul lor. Apropo în orasul acesta foarte romantic singur nu merită sa călătoresti, evident eu eram singur, de aceea și știu că nu merită. Din Paris am mers spre Orlean, arhitectura nu diferă mult de cea din Paris, caracterul istoric al orasului se simte profund prin cladirile, catedralele medievale si stradelele înguste unde doar cu scuterul poti să încapi. Din Orlean am mers mai departe spre Aurillac, un orasel mic în munți, care munți nu mă întrebați pentru că nu știu.


Am schiat pe acolo o zi, spre seara m-am întors înapoi spre Paris. Pe drum era să strivim un mistreț, care nu reacționa nici la lumina farelor și nici la clacsonul mașinii. Apoi iar drumul spre Bucuresti, în vamă la aeroport am aflat că viza mea era cu o singura intrare in România, și această intrare am folosit-o la Albița, acum trebuie alta viză. M-a salvat sistemul corupt din Aeroport. Cu 20 euro am intrat in România. Peste o noapte ne dormită în autocar m-am văzut acasă. Eram foarte fericit în Chișinău.